M-am intrebat adesea de unde vin denumirile diverselor localitati, cartiere, ape si cum s-au modificat acestea pe parcursul timpului. Azi am gasit un articol interesant despre Bucuresti.
<<<<<<<<
Băneasa este soţia unui ban, în acest caz a banului Dimitrie Ghica (fost prim ministru al României, între
1868 şi 1870). Cartierul a fost denumit, aşadar, în cinstea Melaniei Ghica.
O altă femeie celebră a dat numele cartierului
Dămăroaia.
Însă, nu se ştie exact care femeie. Unii spun că Dămăroaia a fost,
cândva, moşia boieroaicei Maria Damaris. Alţii sunt însă de părere că
Dămăroaia a fost numele unei vornicese (soţie de vornic), care ar fi
avut o "întinsă grădină" în această zonă.
Cartierul
Vitan îşi trage numele de "vită", Câmpia Vitanului fiind locul unde păşteau vitele orăşenilor.
Numele de
Titan vine de la fabrica de ciment cu acest nume, construită în aceste locuri la începutul secolului XX.
Militari a fost, cândva, o zonă de instrucţie militară,
iar, pentru o vreme, aici a funcţionat Pirotehnia Armatei. Primele
blocuri ridicate în acest cartier au fost construite pentru militari.
Drumul Taberei este locul unde, în
1821, îşi stabileau tabăra pandurii lui Tudor Vladimirescu. Nu departe
de cartier se află şi dealul Panduri, nume inspirat tot de soldaţii lui
Tudor.
Ghencea este locul în care trăia, în perioada
fanariotă, şeful arnăuţilor din garda domnească, Ghenci-aga. Mai întâi,
acesta a ridicat o biserică şi i-a dat numele său. Apoi, întreaga zonă a
luat acest nume.
Cartierul
Rahova îşi trage numele de lacea mai importanta arteră din zonă, Calea Rahovei. Aceasta este una dintre cele 5 artere
botezate în amintirea Războiului de Independenţă, alături de următoarele
căi: Griviţei, Plevnei, Victoriei şi Dorobanţilor.
Ferentariul îşi trage numele de la
"ferentarius", care, în armata romană, era un soldat din infanteria
uşoară. În secolul al XIX-lea, soldaţii olteni din infanteria uşoara
purtau acelaşi nume, de ferentari. Aceşti soldaţi au fost
împroprietăriţi de Alexandru Ioan Cuza cu terenuri în zona ocupată acum
de cartierul Ferentari.
În vremea lui Francisc Rákóczi al II-lea (nobil maghiar din familia
Rákóczi, principe regent al Ungariei și principe al Transilvaniei, care
şi-a dedicat viaţa şi averea desfiinţării uniunii cu Casa de Habsburg),
un grof pe nume Miklós Bercsényi a fost trimis la Poarta Otomană, pentru
a-i atrage pe aceştia în lupta împotriva habsburgilor. Unele izvoare spun că solia de husari condusă de
Miklós Bercsényi s-a oprit într-o zonă la sud de Bucureşti (
Berceniul
de astăzi). Răscoala curuţilor, condusă de Francisc Rákóczi al II-lea, a
durat din 1703 până în 1711, dar a fost înfrântă, astfel încât
autoritatea Casei de Habsburg în Ungaria şi Transilvania a fost
restabilită în 1711 (anul păcii de la Satu Mare). În ciuda acestui
deznodământ, Francisc Rákóczi al II-lea este considerat un erou naţional
în Ungaria, numeroase străzi şi instituţii din oraşele maghiare
purtându-i numele.
Cartierul
Pantelimon îşi trage numele de la comuna cu acelaşi nume, numita asa după Mănăstirea Sfântul Pantelimon. În limba greacă, "pan" şi "éléïmon" înseamnă "întreg milostivul".
Cartierele
Giuleşti şi
Floreasca îşi trag numele de la boierii care au stăpânit cândva aceste locuri (Juleşii, respectiv Floreştii).
Numele de "
Balta Albă" are o origine ciudată şi chiar
înfricoşătoare. În această zonă, pe vremea lui Caragea (domnitor
fanariot al Ţării Româneşti între 1812 şi 1818), exista o groapă de var
în care se topeau cadavrele ciumaţilor. Când ploua, o mare parte din
zonă devenea o baltă albă.
Centrul Capitalei, zonă cunoscută de noi toţi drept "
Lipscani", vine de la numele negustorilor veniţi în Bucureşti cu lucruri aduse din târgul din Leipzig.
Cândva, pe locurile ocupate astăzi de cartierul
Crângaşi, se afla un crâng, prelungire a Codrilor Vlăsiei. Oamenii care trăiau în acest codru se numeau "crângaşi".
Numele de
Cotroceni vine de la "a cotroci". Este un
vechi regionalism, sinonim cu verbe mult mai folosite astăzi, ca "a
cotrobăi", "a scotoci", "a scormoni".
Numele de
Colentina vine de la "colea-n tină", iar
"tină" înseamnă noroi. Se pare că, în urma unei victorii a lui Matei
Basarab (domn al Ţării Româneşti între 1632 şi 1654) în faţa turcilor,
cineva l-a întrebat pe domnitor unde i-a învins pe otomani. Domnitorul a
avut un răspuns extrem de simplu, "colea-n tină", iar zonei i-a rămas
acest nume până astăzi.
Dristor îşi trage numele de la breasla
piuarilor (se mai numeau şi "dârstari"), care locuiau în această parte a
aşezării. Dârsta este piua din piatră folosită la producerea postavului
şi a dimiei. Alte surse susţin că numele este inspirat de oraşul-port
bulgăresc Silistra, cunoscut şi ca Dârstor sau chiar Dristor. Drumul
care pleca de la Bucureşti şi mergea la Silistra purta numele de Drumul
Dristorului.
Numele cartierului
Sălăjan vine de la un general şi
politican comunist pe nume Leon Szilaghi. Românizarea numelor, practică
frecventă în România comunistă, l-a "transformat" pe Leon Szilaghi în
Leontin Sălăjan.
<<<<<<<<<<
Sursa: http://ro.stiri.yahoo.com
